Știre

Ziua Internațională Anticorupție, București

'Corupția este o problemă globală și nicio țară nu este imună (...) Corupția ne fură aproape 5% din PIB-ul global în fiecare an. (...) Dacă dorim ca lupta noastră împotriva corupției să fie eficientă, avem nevoie de leadership colectiv', a spus ambasadorul Paul Brummell în deschiderea evenimentului găzduit de SNSPA, miercuri, 9 decembrie.

Speaking panel

Doamnelor şi domnilor,

Sunt încântat să mă aflu astăzi aici cu ocazia Zilei Internaționale Anticorupție și mulţumesc Ambasadorului Klemm și echipei sale din cadrul Ambasadei SUA, Camerei de Comerț Americane și Camerei de Comerț Britanice pentru sprijinul oferit acestui eveniment.

De asemenea, salut prezenţa la acest eveniment a reprezentanţilor Guvernului şi Preşedinţiei române, precum şi a Curţii Constituţionale.

Corupția este o temă centrală a discursului politic și public din această țară. Vorbind cu oamenii, am remarcat uneori că impresia lor este că România ar fi singura țară coruptă, iar corupția este o problemă mult mai mare aici decât în alte state.

Una dintre multele calități pe care românii le au este abilitatea de a fi autocritici, probabil că într-o măsură mult mai mare comparativ cu alte națiuni. Ei citează, de exemplu, faptul că în 2014 România s-a aflat pe locul 69 în indexul corupției realizat de Transparency International, cu cel mai mic scor din Uniunea Europeană. Este același scor pe care l-a obținut și în 2007 când a devenit stat membru.

Însă acest aspect trebuie plasat într-un context mai larg.

Corupția este o problemă globală și nicio țară nu este imună, inclusiv Marea Britanie și Statele Unite. Din acest motiv, în 2003, Adunarea Generală a ONU a desemnat ziua de 9 decembrie drept Ziua Internațională Anticorupție. Aceasta dorește să atragă atenția asupra efectelor negative cauzate de corupție la nivel mondial și a rolului Convenției ONU în lupta împotriva corupției.

Corupția este o infracţiune care ne afectează pe toţi, fiecare dintre noi plăteşte pentru ea într-un fel sau altul. Corupția ne fură aproape 5% din PIB-ul global în fiecare an. Acest procent se ridică la 25% pentru costul contractelor de achiziție în țările în curs de dezvoltare. Banca Mondială estimează că mita poate să crească cu 10% costul afacerilor la nivel global.

Însă cei care suferă cel mai mult sunt persoanele vulnerabile din societate. Așa cum Kofi Annan spunea, ”corupția îi afectează pe cei săraci într-un mod disproporționat, prin deturnarea fondurilor destinate dezvoltării. Ea subminează capacitatea unui guvern de a oferi servicii de bază, promovând inegalitatea și nedreptatea, și descurajând ajutorul și investițiile străine.”

Acest lucru este valabil în România, ca și pe restul globului.

Dar nu vă spun nimic nou aici. Cu toții știm cât de rea este corupția. Totuși, este ceva ce putem face pentru a o combate?

Cred că da, însă pentru aceasta este nevoie de multă determinare și de un efort susținut. Și nu doar din partea autorităților, deși ele joacă un rol esențial. Dar și din partea fiecărui membru al societății.

România, alături de partenerii săi internaționali, a demarat eforturi pentru a combate corupția. România a intrat în Uniunea Europeană cu promisiunea de a lupta pentru o societate mai curată și mai puțin coruptă. Aceasta se reflectă în Mecanismul de Cooperare și Verificare prin care se angajează să reformeze sistemul judiciar, să combată corupția la toate nivelurile și să stabilească o Agenție de Integritate.

România a făcut progrese majore în toate aceste aspecte. Ultimul raport de monitorizare publicat anul acesta în luna ianuarie confirma faptul că „încrederea în procesul de reforme este în creștere și trebuie menținută.” În același timp, România mai are mult de lucrat pentru a duce la bun sfârșit reformele din ultimii ani.

Nu sunt aici pentru a le spune românilor cum să facă acest lucru sau să îndemn România să facă eforturi mai mari. Dorința pentru o societate mai curată și mai puțin coruptă este clară. Așa cum s-a văzut în ultimele săptămâni, problema corupției atinge o coardă emoțională.

Cred că Marea Britanie este și poate fi în continuare un prieten și un partener de încredere al României, pentru progresul necesar în direcția dorită de majoritatea cetățenilor săi.

Lupta împotriva corupției începe cu recunoașterea faptului că există o problemă și dorința de a face ceva în acest sens. În Marea Britanie am avut anumite legi împotriva corupției, vechi de peste o sută de ani. Totuși, pe la jumătatea anilor ’90, cu ajutorul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și al altor instituții, ne-am dat seama că metoda noastră de combatere a corupției era inadecvată, învechită și ineficientă. De aceea în 2010 am adoptat UK Bribery Act, o lege care se concentrează pe patru zone de corupție: luare de mită activă, luare de mită pasivă, mituirea oficialilor publici străini și luarea de mită în numele unei companii. Această lege prevede sancțiuni extrem de dure și, poate cel mai important lucru, are aplicabilitate extra-teritorială. Dacă un cetățean britanic sau o companie încearcă să mituiască un oficial străin, legea se aplică indiferent de locul unde se comite actul de corupție în lume.

Mita este o problemă globală și, dacă dorim ca lupta noastră împotriva corupției să fie eficientă, avem nevoie de leadership colectiv. De aceea, înaintea summitului G7 din luna iunie a acestui an, premierul britanic David Cameron a cerut liderilor mondiali să se pregătească pentru o luptă lungă împotriva corupției, ce reprezintă o amenințare la adresa securităţii și prosperităţii la nivel global. De asemenea, David Cameron a promis că va găzdui un summit la începutul anului viitor pentru a promova eforturile globale anticorupție.

Întâlnirile la nivel înalt și legislația dură sunt răspunsuri vitale pentru provocările fenomenului corupției. Însă, așa cum am spus mai devreme, acestea nu sunt suficiente în ele însele.

În urma tragediei teribile care a avut loc în București pe 30 octombrie, mii de români au ieșit în stradă cu mesajul „corupția ucide”. Dar ei nu protestau împotriva unui singur act de corupție, ci împotriva unei culturi a impunității care, în cuvintele Președintelui Iohannis, a funcționat potrivit principiului „lasă că merge și așa”. Dar, nu merge și așa.

Cu toții trebuie să contribuim la eliminarea corupției din societățile noastre. Guvernele au un rol esențial. Dar dacă atitudinile și mentalitățile nu se schimbă, toate eforturile vor fi în zadar. Am citit un comentariu pe facebook la câteva zile după tragedia din clubul Colectiv, care spunea: Dacă tratăm cu indiferență societatea noastră și nu schimbăm mentalul colectiv‬, suntem pierduți”.

Un alt comentariu în ziarul #‎Colectiv‬ m-a impresionat. “Schimbarea vine de la fiecare cetățean în parte, sărac sau bogat. Când te gândești să iei mită sau să dai mită, te poti abține? Dacă ești asistent medical, poți să te comporți frumos cu un pacient și să îți faci datoria, fără să dai de înțeles că vrei o mică atenție? Dacă ești polițist la Circulație, ai putea să stai la “pândă”, nu pentru mită, ci pentru siguranța celor din trafic?”

Cred că au avut dreptate cei care au protestat în Piața Victoriei sub sloganul “corupția ucide”.

Este nevoie ca fiecare să ne asumăm un rol în această luptă, pentru a salva spiritul națiunii.

Cred cu tărie că România și românii sunt pregătiți pentru această provocare.

Dovediți-mi că am dreptate.

Vă mulțumesc.

Published 10 Decembrie 2015